Top

Am născut de curând și viața mea s-a schimbat. Nu mă mai recunosc. Ajutor!

Am născut de curând și viața mea s-a schimbat. Nu mă mai recunosc. Ajutor!

Am născut de curând și viața mea s-a schimbat. Nu mă mai recunosc. Ajutor!

Asta este mesajul pe care îl primesc cel mai des de la prospetele mămici, așa că astăzi m-am decis să scriu din nou, după o lungă pauză, răspunzând astfel tuturor mamelor care au nevoie de un altfel de ecou la strigătul lor de ajutor.

 

Draga mea,

Ai născut acum câteva luni. Ești fericita mămică a unui pui de om. Bine, e impropriu spus fericită pentru că ești atât de obosită încât nici nu mai știi ce simți. Fiecare zi pe care o trăiești mai nou parcă e pe pilot automat. Dimineața te trezești cu ochii crăpați de somn și abia la prânz realizezi că nici măcar nu ai apucat să te schimbi de pijamale.

Totul se învârte doar în jurul copilului tău. Tot timpul tău, tot efortul, toate gândurile, toate fricile, toate bucuriile, practic toată viața ta. Viața ta socială nu mai există aproape deloc, iar puținii prieteni pe care îi mai ai îi tot amâni și reprogramezi în funcție de ora de masă sau de somn a copilului tău. Iar atunci când apucați totuși să vă vedeți, singurele subiecte de conversație care-ți vin la îndemână sunt doar despre scutece și diversificare. Nu doar o dată ai avut senzația că ești ca picată de pe altă lume sau că locul tău în gașca de prieteni parcă nu mai e același.

Astăzi, printre două scutece mirositoare și un morman de hăinuțe de călcat, ai trecut pe lângă oglinda de la dressing si te-ai oprit pentru un minut. De mult timp tot ocolești nenorocita aia de oglindă, dar azi a fost inevitabilă confruntarea. Te privești de sus în jos și parcă nu-ți vine să-ți crezi ochilor ce vezi.

Părul prins în coadă (pentru că de vreo 2 zile tot te chinui să-l speli dar nu mai apuci) ascunde și nu prea rădăcinile nevopsite de vreo 4 luni. Ochii tăi cândva fardați și strălucitori astăzi poartă sub ei niște cearcăne cât casa. Buzele tale și-au pierdut culoarea și sunt uscate de la atâta mușcat. Hainele de pe tine sunt lălâi și pe alocuri poartă urme de piure de fructe.

Ești grasă. Nu ai reușit să dai jos kilogramele din sarcină și te urăști pentru asta. Cum reușesc oare vedetele alea de pe net să arate după sarcină mai bine ca înainte? Sigur iau ceva pastile sau au bagat Photoshop la greu! Ai vergeturi peste tot. Pe sâni, pe brațe, pe burtă, pe coapse și pe picioare. Ești conștientă că pe alea nu le mai iei de-acolo decât cu bisturiul. Dar de unde bani de operații estetice? Dă-le-n colo! Te resemnezi că le vei ascunde sub haine și cu asta basta.

Și când te gândești că acum un an erai ca trasă prin inel, că parul tău radia de frumusețe și că buzele tale erau mereu lucioase... Unde s-au dus vremurile alea? Te uiți la tine și nu te mai recunoști. Toată viața ta se împarte acum între ÎNAINTE și DUPĂ copil. Nimic nu mai e și nu va mai fi ca înainte. Te simți altă femeie. Ești altă femeie. Și nu te regăsești în propriul tău corp, în propria ta ființă.

Pleci de lângă oglindă certându-te în gând că ai pierdut timp prețios degeaba. Dar ce ai văzut nu se va șterge prea curând din minte...

Draga mea dragă, ai pășit într-o altă perioadă a vieții tale. Nu te mai certa și nu te mai critica. Nu încerca să-ți dai seama cine ești azi. Ești aceeași TU, dar într-o variantă mult mai matură, mai responsabilă, mai conștientă. Da, viața ta se va împărți de-acum înainte în două ere. Înainte de a avea primul copil și după ce ai născut. Și așa este și normal să fie. Înainte pierdeai nopțile în club cu prietenii sau pe canapea la TV, acum le pierzi păzind un pui de om care doar cu grija și iubirea ta se va face mare. Înainte erai suplă și frumoasă. Acum ai câteva kilograme în plus, mărturii ale trasnformării tale naturale din femeie în mamă. Înainte aveai timp de tine, acum timpul parcă nu-ți mai ajunge ca să stai o oră să te odihnești.

Nu încerca să te mai cauți. Ai răbdare cu tine.

Lucrurile se vor mai liniști pe măsură ce bebe va crește și nu se va mai agăța de picioarele tale la orice pas. Ia fiecare zi ce vine așa cum îți este dată. Nu-ți pierde timpul cu regrete. Nu ai timp de ele. Profită mai degrabă de minutele libere ca să fii recunoscătoare pentru tot ce ai în jurul tău și eventual fă-ți un plan cu ce ai putea de mâine să faci și pentru tine ca om, nu doar pentru copilul și casa ta. Știu că pare imposibil, dar iți garantez că nu e așa.

De ce o mamă care stă acasă nu poate răspunde la telefon?

De ce o mamă care stă acasă nu poate răspunde la telefon?

Într-o zi obișnuită din viața mea eu reușesc să fiu și învățătoare, și asistentă medicală, și predicator, și căpitan de trupe anti-tero și cloșcă ocrotitoare. Mai mult decât atât trebuie să găsesc și răspunsuri la întrebări precum "De ce soarele e galben?" sau "De ce nu sunt și eu un copil singur la părinți?".

Deci, zău că am motive foarte bune pentru care nu pot să-ți răspund la telefon.

Copiii sunt sub comandă 24 de ore din 24, 7 zile din 7, 365 zile pe an.

Copiii sunt sub comandă 24 de ore din 24, 7 zile din 7, 365 zile pe an.

Din ce în ce mai mulți părinți simt că pierd controlul copiilor lor atunci când aceștia refuză să-i mai asculte, iar acest lucru este resimțit de către adulți ca pe o pierdere a controlului. A controlului lor asupra copiilor. O frustrare imensă îi cuprinde și tot mai des se întreabă „Ce se întâmplă cu copilul meu? De ce nu mă mai ascultă? De ce se răzvrătește? De ce de la o vreme parcă nu-l mai recunosc?ˮ.

Nu, copilul tău nu s-a schimbat. Este același. Doar s-a trezit. A prins viață.

Primul an din viața copilului. Sau anul în care mama simte că-și pierde mințile

Primul an din viața copilului. Sau anul în care mama simte că-și pierde mințile

„Viața ta nu va mai fi niciodată la felˮ. Acesta e primul clișeu pe care îl auzi atunci când devii părinte. 

Nu te voi trata cu menajamente. Se schimbă tot. Corpul tău, relațiile tale cu prietenii, prioritățile tale ca femeie, relația de cuplu. TOT. Și simți că nu se întrevede la orizont vreo reîntoarcere la normalitate.

HAOS, OBOSEALĂ și STRES. Îți sună cunoscut, nu? Întradevăr, acestea par să fie cuvintele cele mai potrivite pentru a defini și primul an din viața mea de mamă.

Welcome to the next level! E timpul pentru pipi și caca la oliță

Welcome to the next level! E timpul pentru pipi și caca la oliță

Pentru copil trebuie să fie o mare sărbătoare de fiecare dată când reușește să facă la oliță și nu în pampers. Așa că ai grijă să sari în sus de bucurie, să-l lauzi, să-l aplauzi. Omulețul ăla chiar a făcut ceva foarte important. Poate cel mai important lucru din viața lui de până atunci. Pipi și caca la oliță e mare lucru, trust me! Mai ales pentru noi părinții.

SOS! Nu mai pot cu tantrumurile de la 3 ani.

SOS! Nu mai pot cu tantrumurile de la 3 ani.

Citesc adesea pe grupurile de mămici de pe Facebook postări (a se citi strigăte de ajutor) despre tantrumurile copiilor de 3 ani. Mămicile povestesc aproape disperate și epuizate că cei mici țipă, mușcă, se aruncă pe jos, plâng sau urlă neconsolați iar ele, sărmanele, sunt în pragul unui colaps emoțional. Au încercat toate metodele pentru a-i calma, pentru a-i liniști, de la blândețe și comunicare până la pedepse și răbufniri. Dar nimic nu pare să funcționeze cu micii „teribiliștiˮ. Și atunci caută ajutor și sfaturi în grupurile de mămici. Poate-poate nu sunt singurele cu un astfel de copil acasă și poate că din sutele de comentarii de la postarea ei se va găsi unul care să o inspire și care să o ajute cu adevărat în situația în care se află.

Anxietatea de separare. Sau ce se întâmplă cu copiii ținuți prea mult timp sub fusta mamei.

Anxietatea de separare. Sau ce se întâmplă cu copiii ținuți prea mult timp sub fusta mamei.

Eu voiam tot ce era mai bun pentru copilul meu. Voiam să știe că-i sunt alături la orice pas, că se poate sprijini pe mine pentru orice. Era de datoria mea să-l păzesc de rele și de accidentări. Și totuși ceva nu era în regulă. Lucrurile ieșeau greșit. Copilul săracu nu avea clar nici o vină. Deci clar era ceva la mine. Brusc mi-am amintit de momentele de panică prin care am trecut după ce l-am înțărcat la 1 an și de vorbele pe care mi le-a zis la un moment dat medicul meu de familie: <Măi Ioana, tu nu ai tăiat cordonul ombilical dintre tine și băiat nici acum. Și nici nu o vei face prea curând din cate văd eu.>

4 jocuri pentru copiii de toate vârstele, inventate pentru zile de stat în casă

 4 jocuri pentru copiii de toate vârstele, inventate pentru zile de stat în casă

E prea urâtă vremea sau din motive de varicelă (sau alte contagioase) nu puteți ieși afară la joacă?

Am mai vorbit despre cum să alungi plictiseala copiilor cu ajutorul cutiei antiplictiseală, însă astăzi vreau să vă ofer câteva idei de jocuri inventate de către M. (alias husband) pentru distracția copiilor noștri în vremurile de stat în casă:

Hai să-ți arăt cum se poate distruge un copil

Hai să-ți arăt cum se poate distruge un copil

Cu toții ne iubim copiii și cu siguranță avem cele mai bune intenții pentru ei. Vrem să le oferim tot ce noi nu am avut în copilărie, vrem să-i vedem fericiți, vrem să facem din ei oameni buni pentru societate.

Hai să-ți arăt însă cum se poate distruge un copil, chiar dacă intențiile părinților sunt întotdeauna dintre cele mai bune.

Cumpărături liniștite cu copiii în supermarket? Da, e posibil. Vezi 5 trucuri pe care eu le folosesc cu copiii mei

Cumpărături liniștite cu copiii în supermarket? Da, e posibil. Vezi 5 trucuri pe care eu le folosesc cu copiii mei

Să faci cumpărături împreună cu un copil pare uneori o adevărată provocare. Să faci cumpărături împreună cu doi copii a-ți putea presupune că e sinucidere curată.

Însă lucrurile nu sunt chiar atât de grele precum par. Iată cum reușesc eu fără stres să plec singură cu doi copii la shopping:  

Pro sau contra jocurilor video și a gadgeturilor pentru copii? Un alt punct de vedere despre subiect.

Pro sau contra jocurilor video și a gadgeturilor pentru copii? Un alt punct de vedere despre subiect.

Tableta, televizorul, smartphone-ul, calculatorul, laptopul și jocurile video fac parte din realitatea vremurilor noastre. Însă schimbarea aceasta nu vine doar pentru noi ci și pentru copiii noștri. 

Dacă noi adulții am îmbrățișat schimbarea și am profitat de avantajele ei, pentru copiii noștri de ce ar sta lucrurile diferit?

Numai în prezența ta nu ascultă copiii, draga mea! Partea a II-a

Numai în prezența ta nu ascultă copiii, draga mea! Partea a II-a

Dar oare cu mine de ce se comportă copiii ca în junglă? De ce țipă, de ce se smiorcăie din orice, de ce fac mofturi la mâncare? Îmi apăreau în minte toate dățile alea în care mai lăsasem copiii cu bunicii, cu bona sau cu unchiul și aceștia îmi spuneau Copiii au fost foarte ok! Ei doar cu tine se alintă și se smiorcăie așa. Îmi era clar! Vina era doar la mine.

De ce apar conflictele între copiii mei și cum le gestionez fără să-mi pierd răbdarea

De ce apar conflictele între copiii mei și cum le gestionez fără să-mi pierd răbdarea

Conflictele dintre frați au existat de când lumea. Dacă ai 2 sau mai mulți copii știi deja că rivalitatea și certurile dintre ei sunt inevitabile. Nu doar o dată ai auzit Mami, spune-i să mă lase în pace!, Mami, m-a lovit!, Mami, să știi că ... nu-mi dă jucăria!, nu-i așa? Eu una simt cum mă transform în mama-Hulk de fiecare dată când vine câte unul la mine cu pâra sau când îi aud cum se ceartă.

Alungă plictiseala copilului tău fără să apelezi la gadgeturi. Cutia cu surprize.

Alungă plictiseala copilului tău fără să apelezi la gadgeturi. Cutia cu surprize.

Maaaamiiii, m-am plictisit! Fix asta îți mai lipsea acum. Tu abia ai venit de la job și cu greu mai stai în picioare în fața aragazului. Rufele din coș urlă și ele după tine. Nu ai timp sa-ți distrezi piticul și ar fi mai comod să-i dai o jumătate de oră tableta. Descoperă cum am alungat eu plictiseala copiilor fără să apelez la gadgeturi.